Unde se duce iubirea atunci când iubirea se termină?

                  Iubirea e cel mai frumos sentiment atunci când îl trăieşti, însă după ce s-au stins toate scânteile, după ce răcoarea şi-a făcut apariţia între două suflete şi după ce s-au consumat toate gesturile şi cuvintele, unde se duce ea? Dispare pur şi simplu? Se evaporă? Moare? Dacă moare, de unde ia naştere o altă iubire? Din propria cenuşă?large (19)

                 Obişnuiam să-mi pun toate aceste întrebări. Chiar dacă sună puţin absurd, mă întrebam toate astea pentru că sunt o idealistă şi încerc să îmi demonstrez că toate întrebările au şi un răspuns deşi poate mă înşel. Dar acestor întrebări le-am găsit răspunsul în momentul în care el mi-a apărut în cale. Eram într-o perioada de cumplită negare a existenţei fericirii. Îmi complicam existenţa refuzând să mai cred în bine, în frumos, în iubire şi în bărbaţi. Iubisem enorm un bărbat care nu merita nici pe sfert toată afecţiunea pe care o primise, iar când mi-am dat seama a fost prea târziu ca să mai pot împiedica declinul. M-am izolat în adâncurile fiinţei mele fiind sigură că era singura cale să îl uit. Simţeam cum moare toată iubirea pentru el, dar în acelaşi timp simţeam că mor şi eu odată cu ea. Eram sigură că nu voi mai iubi niciodată. Îmi spuneam că nu mai merită nimeni. Renunţasem la iubire şi la toate întrebările legate de ea. Şi atunci viaţa mi-a dovedit încă o dată că atunci când renunţi să mai cauţi ceva, acel ceva începe el să te caute. Şi astfel m-au găsit pe mine răspunsurile. Cunoscând cel de-al doilea bărbat care m-a făcut cine sunt astăzi. Datorită lui am reuşit să dezleg întrebările.

                 Deci, unde se duce iubirea atunci când iubirea se termină? O parte din ea moare. Cealaltă parte deja nu-ţi mai aparţine. Rămâne la celălalt şi în cele din urmă dispare şi ea. Iubirea îţi lasă sufletul gol după ce trece în nefiinţă, dar iubirea nu se naşte tot din iubire pentru că dacă ar fi astfel n-am mai putea iubi şi a doua oară. Ea ia fiinţă din dorinţă, din singurătate, din tot sau din nimic. Iubirea e lanţul lui Dumnezeu. E sentimentul divin. Ne oferă libertate şi ne uneşte în acelaşi timp.  

               Sfat: Iubiţi atât cât vă îngăduie inima. Fără teama, fără reţineri şi fără regrete. Ce va trebui să se întâmple se va întâmpla oricum. Iubirea e un izvor ce nu va seca niciodată aşa că, atunci când se merită, dăruiţi cât mai multă.

Foto: We Heart It

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

Leave a Reply