Sunt o femeie matură, puternică şi cu capul pe umeri, dar nu am uitat să fiu copila naivă, inocentă şi sinceră de altădată. Viaţa m-a învăţat că trebuie să mă schimb dacă nu vreau ca cei din jur să mă rănească mereu. Eu am învăţat-o pe ea că, oricâte greutăţi îmi va scoate în cale, tot am să rămân eu însămi. Nu vreau să îi răpesc omului potrivit şansa de a mă iubi exact aşa cum sunt.

                                Sunt o femeie matură, puternică şi cu capul pe umeri, dar nu am uitat să fiu copila naivă, inocentă şi sinceră de altădată. Viaţa m-a învăţat că trebuie să mă schimb dacă nu vreau ca cei din jur să mă rănească mereu. Eu am învăţat-o pe ea că, oricâte greutăţi îmi va scoate în cale, tot am să rămân eu însămi. Nu vreau să îi răpesc omului potrivit şansa de a mă iubi exact aşa cum sunt. 

                                Să rămâi tu însuţi într-o lume care te vrea întotdeauna altfel mi se pare una dintre cele mai mari reuşite. Să înveţi să te iubeşti aşa cum eşti, să te accepţi pe de-a-ntregul, cu defecte şi calităţi, deşi toţi cei din jur încearcă mereu să schimbe câte ceva la tine după bunul plac, asta mi se pare cu adevărat greu. Să înveţi să accepţi un om aşa cum e fără să încerci să îl schimbi şi să îl iubeşti mai apoi mi se pare la fel de greu…

                                Cred că m-am maturizat mult şi nu pentru că am vrut, ci pentru că aşa a trebuit… Însă nu mi-am pierdut inocenţa, e încă undeva ascunsă în sufletul meu, ştiu că e acolo, o simt de fiecare dată când îmi dau voie să fiu copil, deşi nu se mai întâmplă prea des. Am devenit puternică, puternică sufleteşte, dar încă sunt naivă şi încă mai cred cu tărie că naivitatea e defectul oamenilor cu suflet… Poate nu e tocmai un defect… 

                                Şi mai cred că am reuşit să devin o femeie deşteaptă, nu îmi las sufletul să fie călcat în picioare de orice om care nu are de gând să iubească. Nu îmi mai las principiile pentru orice iubire trecătoare, puţini sunt cei care merită să le las… Încă mai pot privi, zâmbi şi iubi cu sinceritate, iar asta nu se va schimba curând. 

                                Într-un final, mi-am demonstrat mie şi vieţii că voi rămâne eu însămi oricum, nu contează câte voi fi nevoită să trăiesc. 

Foto: We Heart It

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts