Să nu mai spui că mă cunoști.

                      Azi nu mai sunt așa cum mă știai tu, naivă și cuminte. M-am schimbat. M-ai schimbat tu. M-au schimbat toți oamenii care nu mi-au fost ce trebuia. Puțin câte puțin, așa, fără să simt. Dar nu regret pentru că e mai bine așa, cel puțin pentru mine. Să nu mai spui că mă cunoști. Azi nu mai sunt aceeași eu așa cum m-ai lăsat cândva în urmă. 

                      Azi nu mai am regrete și nici nu îmi mai e dor de tine sau de noi. Azi nu mai sunt la fel ca ieri sau ca atunci când, știi tu. Azi nu. Mi-am prins alte vise în păr de dimineață și nu îmi mai fac iluzii că se vor întâmpla minuni. Am învățat să accept realitatea și să nu îmi mai fac speranțe deșarte. Am învățat să eliberez oamenii care oricum mi-au plecat sau pe cei pe care încă îi mai păstram în suflet inutil. 

                      Să nu mai spui că mă cunoști. Te-am lăsat să-mi pleci din suflet. Și am închis definitiv acea ușă. Dacă aveai de gând să te întorci… E prea târziu. Nu mă mai rog de oameni să mă iubească și nu îmi mai leg fericirea de ei. Nu mai cred că am nevoie de ajutor ca să mă ridic și nici ca să reușesc ce mi-am propus. Nu mai aștept să mi se întâmple lucruri frumoase, le fac eu însămi și dacă vreau ceva, îmi iau pur și simplu. 

                      Nu mă mai las călcată în picioare de dragul iubirii și al omului drag, nici nu mai cred în vorbe prea mult. Nu mă mai las amăgită, mințită, înșelată. Nu mă mai știi. Nu ți-ar mai merge. Nu mai vreau certuri cu împăcări dulci și promisiuni deșarte, vreau siguranță, liniște, certitudini și confirmări. 

                      Să nu mai spui că mă cunoști. Oricum nici eu nu cred că te mai știu acum. 

Foto: Daria Litvinova

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts