Probabil cea mai a dracu’ otravă pe care o putem purta în suflet atunci când vine vorba de iubire e orgoliul, viciul acela nenorocit care nu ne lasă să fim fericiţi şi ne obligă să fim atât de proşti încât ajungem să pierdem oameni dragi. Tu te-ai lăsat, dragule, de viciul ăsta sau încă mai pierzi oameni?

                                Probabil cea mai a dracu’ otravă pe care o putem purta în suflet atunci când vine vorba de iubire e orgoliul, viciul acela nenorocit care nu ne lasă să fim fericiţi şi ne obligă să fim atât de proşti încât ajungem să pierdem oameni dragi. Tu te-ai lăsat, dragule, de viciul ăsta sau încă mai pierzi oameni?

                                Mai ştii cum nu te lăsa orgoliul ăla mare să mângâi după ce aruncai vorbe grele care îmi apăsau pe suflet? Mai ştii cum tot eu îmi ceream iertare pentru nişte greşeli închipuine doar ca să pot să-ţi vorbesc? Mai ştii cum n-aveam eu orgoliu deloc doar pentru că aveai tu prea mult? Hm… N-a fost acum prea multă vreme, ar trebui să-ţi aminteşti foarte clar, doar dacă pe lângă faptul că eşti orgolios nu mai eşti şi ignorant, ce să mai cred…

                                Dacă ar fi fost orgoliul o ţigare, ai fi fumat pachete întregi pe zi, minim trei şi maxim nici nu ştiu să spun câte. Ai fi stat toată ziua să le aprinzi şi să le seci şi eu n-aş fi făcut altceva decât să-ţi adun scrumul, că aşa face femeia, curăţă tot şi se face că uită, dar spre ghinionul bărbatului nu uită, iar la un moment dat îi ajunge şi ei, se spală pe mâini de tot şi pleacă.

                                Dacă ar fi fost orgoliul o sticlă de vin, erai cel mai mare beţiv, unul din ăia ordinari care îşi îneacă minţile în alcool şi uită de casă, de masă, de femeie, de tot. Mie nu-mi rămânea decât să te suport şi să sper inutil că ai să te îndrepţi gândindu-te şi la mine. Acum ai râde, ca la o glumă bună sau ca un prost la cruda realitate. 

                                Orgoliul nu e nici ţigare, nici vin, spre norocul multora, dar e un viciu mult mai al dracului spre ghinionul lor. Te lasă fără oameni, fix fără acei oameni care te iubesc cel mai mult, aceia care fac tot posibilul să rămână lângă tine, iar mai apoi pleacă pentru că-şi dau seama că n-au pentru cine să se zbată. Tu te-ai lăsat, dragule, de viciul ăsta sau încă mai pierzi oameni?

Foto: We Heart It

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

Leave a Reply