Of, dar nu aşteptarea ne omoară, ci dorul. Nu revederea e divină, ci acea strângere în braţe care aduce înapoi tot ce furase distanţa.

                                          Of, dar nu aşteptarea ne omoară, ci dorul. Nu revederea e divină, ci acea strângere în braţe care aduce înapoi tot ce furase distanţa.

                                          Nu aşteptarea ne omoară, ci dorul de cel drag. Poţi aştepta o viaţă întreaga omul care pe care îl iubeşti şi care ştii că te iubeşte aşa cum poate el mai bine. Îl poţi aştepta pentru că iubirea lui ţi-e certitudine că nu va întârzia mai mult decât i se permite. Dar dorul e ucigător. E ucigător pentru că ştii cum e să îl ai în braţe, nu doar în suflet, pentru că ştii cum e să te mângăie, nu doar să te aline amintirea lui. Dorul e ucigător pentru că în loc să îl ai pe el lângă tine, trăieşti doar cu momentele în care l-ai avut. Nu aşteptarea ne omoară, să aştepţi e uşor. Dorul e chinuitor, pentru că dorul e o durere de suflet. Şi cât de tare doare sufletul când are nevoie de alinarea celui drag…

                                          Nu revederea e divină, ci acea strângere în braţe care aduce înapoi tot ce furase distanţa. Să revezi… Să îl revezi pe cel drag nu înseamnă nimic după ce l-ai visat în fiecare noapte şi ţi-a urmat fiecare gând. Dar acea strângere în braţe… Aceea ţi-l aduce pe el cu adevărat. Acea strângere în braţe îţi alungă dorul din inimă şi ţi-l aduce în suflet pe el.

                                          Şi să ştiţi că ochii care nu se văd, se uită numai dacă nu s-au iubit, dar dacă s-au iubit, se vor iubi mai mult după revedere. Se vor dori mai mult şi se vor preţui mai mult. Şi toate astea pentru că iubirea are puterea de a schimba totul. Distanţa apropie, iar greutăţile te fac mai puternic, nu mai slab.

                                          Nu aşteptarea ne omoară, ci dorul. Nu revederea e divină, ci acea strângere în braţe care aduce înapoi tot ce furase distanţa.

Foto: We Heart It

large (24)

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

Leave a Reply