Nu zilele sunt proaste, ci oamenii care ni le strică sunt proşti.

                                    Nu zilele sunt proaste, ci oamenii care ni le strică sunt proşti. Aceia care nu înţeleg cât de mult contează atitudinea pe care o au, tonul cuvintelor pe care le rostesc, căldura mângâierilor sau asprimea palmelor. Nu zilele noastre sunt proaste, nu ne trezim neapărat cu faţa la cearşaf, doar că, uneori, unii au grijă să ne strice ziua de dimineaţă şi suntem nevoiţi să luăm toată vina asupra noastră chiar dacă ştim că nu suntem vinovaţi decât de faptul că punem prea mult suflet pentru oamenii care merită cel mai puţin.

                                    Sunt zâmbete care îţi înseninează zilele ploioase şi cuvinte care aduc furtuni în zilele cu soare… Nu viaţa e de vină, nu zilele sunt proaste sau urâte, ci oamenii… Oamenii sunt proşti atunci când rănesc alţi oameni care îi iubesc şi pentru care contează enorm un cuvânt. Cele mai urâte răni sunt provocate de cuvintele nepotrivite aruncate în aer de-a valma de oamenii cei mai potriviţi. Oamenii sunt proşti atunci când nu-şi dau seama cât de mult contează prezenţa lor, când nu realizează cât de tare răneşte absenţa lor… Oamenii sunt proşti atunci când nu apreciază sufletele iubitoare pe care viaţa li le scoate în cale, atunci când dau cu piciorul în şansa la fericire fiind convinşi să după colţ îi aşteaptă una nouă, una mai bună şi mai frumoasă. Dar nu ne gândim că dacă în viaţă fiecare sfârşit e un nou început, atunci poate viaţa nu prea are colţuri deloc.

                                    Oamenii pot fi proşti pentru că sunt ignoranţi, poţi fi răi, chiar dacă iubesc, pot face rău, chiar dacă nu asta le e intenţia. E greşit să spunem că avem zile proaste, e atât de greşit… Avem zile bune şi oameni proşti în jur… Sau poate doar prea fraieri ca să poată realiza cât de mult înseamnă ei pentru anumite suflete. Dacă am şti cât de mult contează cuvintele noastre, am fi mai atenţi la ce spunem, oare? Dacă am şti că rănim, am mai fi atât de răi?

Foto: We Heart It

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

  • COMMENT (1)

    1. animalul 03rd mai 2016 at 15:37 -

      Mai stai cu el?

      Reply

    Leave a Reply