Nu pierzi un om într-o zi sau două sau trei. Pierzi un om câte puţin de fiecare dată când, în loc să i te dăruieşti pe tine, îi oferi aşteptări, indiferenţă şi întrebări.

                                  A plecat de lângă tine de multă vreme… A început să se îndepărteze de tine de multă vreme. Nu a plecat într-o secundă, nu s-a hotărât aşa, dintr-o dată, că nu mai poate trăi lângă tine, că nu mai are motive să rămână. Şi nu e vina ei că a plecat. E vina ta că nu i-ai dat motive să rămână. Poate nu ai făcut nimic pentru ca ea să plece, dar poate nu ai făcut nimic nici pentru ca ea să rămână. Oamenii de lângă noi au nevoie şi de fapte, nu doar de vorbe, au nevoie de confirmări, nu doar de promisiuni. 

                                  Ştii… Oamenii care pleacă, atunci când pleacă, de fapt nu îi piezi în clipa în care închid uşa în spatele lor, erau pierduţi de multă vreme. Erau pierduţi din acele nopţi în care le era frig, frig în suflet, deşi aveau aproape pe cineva care ar fi trebuit să aducă un strop de căldură. Erau pierduţi din acele zile în care obosiseră şi aveau nevoie de cineva care să le fie răgaz, dar cei care le-ar fi putut fi şi-au văzut liniştiţi de vieţile lor de parcă nu ar fi observat că ceva nu merge aşa cum ar trebui. 

                                  Nu pierzi un om într-o zi sau două sau trei. Pierzi un om câte puţin de fiecare dată când, în loc să i te dăruieşti pe tine, îi oferi aşteptări, indiferenţă şi întrebări. Nu pierzi un om pentru că ai fost prea bun, prea tandru, prea iubitor, ci pentru că ai fi putut fi, dar ai refuzat. Nu piezi un om pentru că l-ai ajutat să fie mai bun, să îi fie mai bine, să se odihnească şi să se liniştească, ci pentru că ai fi putut să o faci, dar nu ai făcut-o. Şi nu pierzi un om pentru că ai greşit, ai întârziat sau ai spus ceva greşit o singură dată, ci pentru că ai făcut toate astea de mai multe ori… 

                                  Ar trebui să avem mai mare grijă cu oamenii care ne iubesc, uneori ei pleacă din sufletele noastre şi nu se mai întorc niciodată. Ne fac să plătim într-o clipă toate acele momente în care am fi putut fi, dar nu am fost…

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts