Nu am de gând să trăiesc toată viața alături de un bărbat care nu mă respectă și îmi dă mereu motive să îl iert. E adevărat că e omenește să greșim, toți greșim, dar unii te pot face  să ajungi la o limită a iertării la care eu deja am ajuns. Nu mai sunt dispusă să sufăr. Am obosit să iert… Și din păcate nu sunt singura…

                               Am greșit de multe ori în viață, trebuie să recunosc asta. Am greșit rănind oamenii pe care îi iubeam, fără să vreau, am greșit iertând oamenii care m-au rănit de prea multe ori. Am făcut greșeli pe care le-am putut îndrepta și greșeli care mă urmăresc încă. Am fost iertată uneori, alteori nu. Și am iertat…

                               Poate am iertat prea mult, poate sunt greu de mulțumit sau poate sunt doar prea sensibilă, dar am obosit. Am obosit de oameni care greșesc tot mereu, deși spun de fiecare dată că e ultima oară. Am obosit să îi iert, să mă mint, să sper că se vor schimba… Am obosit să aștept ca acea schimbare să vină… Și am obosit să cred că ei mă respectă destul cât să nu mai repete aceleași greșeli la nesfârșit…

                               Dar nu am de gând să mai trăiesc cu impresia că nu voi reuși să merg mai departe de una singura. Nu am de gând să mă mai întreb ce s-ar întâmpla dacă aș alege pur și simplu să spun ,,nu” la un moment dat. Și asta pentru că…

                               Nu am de gând să trăiesc toată viața alături de un bărbat care nu mă respectă și îmi dă mereu motive să îl iert. E adevărat că e omenește să greșim, toți greșim, dar unii te pot face  să ajungi la o limită a iertării la care eu deja am ajuns. Nu mai sunt dispusă să sufăr. Am obosit să iert… Și din păcate nu sunt singura…

                               Din păcate prea mulți dintre noi obosim să îi  iertăm pe cei pe care îi iubim și asta pentru că nu facem parte din prioritățile lor, iar ei ne rănesc, cu voie sau fără. Din păcate nu avem ce să facem, doar să sperăm că se vor maturiza și că se vor schimba… Sau să ne vedem de viețile noastre și să căutăm fericirea alături de alți oameni, de acei oameni care ne respectă, ne iubesc și ne fac fericiți. 

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts