Mi-e dor de vremurile alea frumoase în care mă loveam şi plângeam la mama în braţe ca să aline ea tot ce doare. Acum lovesc alţii, iar mama nu mai poate să aline, iar eu nu-mi mai dau voie să plâng.

                                        Mi-e dor de vremurile alea frumoase în care mă loveam şi plângeam la mama în braţe ca să aline ea tot ce doare. Acum lovesc alţii, iar mama nu mai poate să aline, iar eu nu-mi mai dau voie să plâng.

                                        Of, mamă, de-ar mai fi la fel de uşor, dacă ai mai putea tu să strângi în braţe ca să uit eu de durere, dacă ai mai putea să pui vorbe calde pe rană şi să nu mă mai usture, să îmi dea pace, să mă ierte suferinţa în braţele tale pline de iubire. Of, mamă, dacă ai ştii tu de câte ori nu te-am ascultat şi l-am lăsat să mă facă să sufăr fără să spun nimic, doar suportând în tăcere şi consolându-mă cu ideea că se va schimba. Dacă ai ştii, mamă, de câte ori aş fi vrut să îţi spun ce mă doare, dar ştiam ce ai să-mi spui şi ştiam că n-am să pot să te ascult pentru că îl iubesc prea mult.

                                        Acum lovesc alţii, mamă, şi dau cu sete, cu disperare, cu dispreţ şi dezinteres. Dau cu minciuni, cu amăgiri, dezamăgiri, cu vorbe goale, cu sentimente seci. Dau, mamă, cu ce au ei mai puternic, nu-i interesează unde lovesc, în general în suflet. Ce ştiu ei? Ştiu ei că doare? Nu ştiu pentru că nu au iubit niciodată de fapt. Ştiu ei cum e cu demăgirile? Nu ştiu pentru că au învăţat doar să amăgească. Au ei habar cât de tare doare adevărul? Nu au din moment ce pentru ei minciuna e de trei ori mai la îndemână. Tu nu mai poţi, mamă, să vindeci. Tu poţi să asculţi, dar ascultarea nu vindecă, ascultarea te ajută doar să te mai linişteşti. Tu poţi doar să înţelegi, dar înţelegerile nu poţi, mamă, să le pui pe suflet ca să nu te mai doară. 

                                        Nu mai ai, mamă, ce lacrimi să-mi ştergi, ce zâmbete să-mi dai. Eu nu mai am voie să plâng pentru că sunt femeie puternică, eu nu mai pot să zâmbesc atât de uşor ca atunci, dar pot să mă prefac… Şi cât de bine mă mai prefac, chiar şi tu mă crezi. Mi-e dor să alerg la tine în braţe fără să mă tem că am să te fac să-mi porţi de grijă. Iartă-mă că am crescut şi i-am lăsat pe alţii să mă schimbe cum nu trebuia.

Foto: We Heart It

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

  • Vrei sa fim impreuna cu o fetita asa frumoasa ca mama ei? Si sa nu te mai lovesti? Sau sa sufle cineva cand o faci? :*

  • COMMENTS (201)

    1. Nicusor 11th martie 2016 at 17:17 -

      Vrei sa fim impreuna cu o fetita asa frumoasa ca mama ei? Si sa nu te mai lovesti? Sau sa sufle cineva cand o faci? :*

      Reply

    Leave a Reply