Eşti… Îţi mulţumesc că eşti !

                                          Priveşte adânc în ochii mei. Uită să clipească. Uită să respire. Uită să există pentru ceilalţi. Există numai pentru mine. Mă piveşte în acel mod pe care nu voi reuşi niciodată să îl descriu cu fidelitate în cuvinte. Acel mod pe care n-am reuşit să mi-l descriu nici în vise. E pierdut în privirile mele şi mă întreb ce gândeşte. Deschide foarte subtil gura, dar nu se apropie. Vrea să spună ceva apoi îşi ucide vorbele chiar înainte să le dea glas. Ezită. Parcă nu vrea să rupă tăcerea sacră care ne desparte, dar totuşi ne apropie atât de mult, aşa că şopteşte ca pentru el înşuşi… ,, Eşti…” Ezită iarăşi, dar nu-şi ia ochii din privirile mele nici măcar pentru un sfert de clipă… Oare cum sunt? Oare cum mă vede el? Oare ce vrea să spună?… ,, Îţi mulţumesc că eşti !”. Şi tace. Mă cuprinde în braţe cu mare grijă… ca pe un obiect fragil de porţelan pe care nu vrea sub niciun chip să-l sfărâme din neatenţie. E mereu atent. Nu doreşte să… Nu ştiu cât stăm aşa. Ar putea fi câteva clipe. Ar putea fi o viaţă. Ce mai contează? Contează că sunt. 

                                            ,,Eşti… Îţi mulţumesc că eşti !”

                                            Ce frumos… Cât de frumos poate vorbi acest om fără să depună cel mai mic efort. Aş putea fi minunată… sau nu. Aş putea fi frumoasă… sau nu. Aş putea fi tot ce îşi doreşte… sau nu. Aş putea fi oricum. ,,Sunt”… ,,Îţi mulţumesc că eşti !” Nu putea spune ceva mai frumos de atât. Mi-a spus în patru cuvinte că pentru că el nu contează cum sunt, mi-a spus că mă iubeşte, mi-a spus că… Mi-a spus atâtea lucruri frumoase în doar patru cuvinte. Oare cum reuşeşte? A rupt tăcerea care ne dăspărţea, m-a cuprins în braţe, mi-a spus cele mai frumoase cuvinte şi parcă nici nu mi-a vorbit. Parcă totul a fost un vis… Parcă mi-a vorbit în suflet…

                                            Eu… Eu îţi mulţumesc că-mi eşti ! 

Foto: We Heart It

black-and-white-boy-couple-cuddle-ddle-favim-com-348471

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

Leave a Reply