Dacă trebuie să rămână lângă tine, va rămâne. Dacă vrea să plece, va pleca, nu contează că nu are motive. Atunci când Dumnezeu vrea să scoată oamenii nepotriviţi din viaţa ta, nu te împotrivi. Iar atunci când îi aduce pe cei potriviţi în sufletul tău, încearcă să nu le închizi uşile din cauză că suferi după ceilalţi.

                           Oamenii vor pleca. Şi vor trânti uşi grele în urma lor. Te vor zdruncina pe de-a-ntregul. Te vor face să te întrebi cu ce ai greşit. Te vor obliga să suferi, fără să vrei, pentru ceva de care, poate, nu eşti deloc vinovată. Oamenii vor pleca. Chiar dacă nu le vei da motive să o facă. Chiar dacă vor şti că te va durea. Chiar dacă asta te va doborî. Vor pleca şi nu poţi schimba asta. 

                           Poţi doar să ai încredere că totul a fost cu un motiv. Îmi place să cred că oamenii nu apar în vieţile noastre degeaba. Îmi place să cred că nu îi iubim, nu devenim dependenţi de ei pur şi simplu pentru a pleca mai apoi. Ar trebui să existe motive. Ar trebui doar să le căutăm. Fiecare ne învaţă câte ceva, iportant e să aflăm ce. 

                           Probabil cel mai important lucru pe care am putea să-l învăţăm este acela că nu putem opri pe nimeni dacă e hotărât să plece. Nu putem iubi la nesârşit acele persoane care renunţă la noi. Dar asta nu înseamnă că nu dor renunţările la final. Şi nici nu putem forţa pe cineva să ne iubească, aşa-i? Tot ce putem face este să avem încredere că va fi totul bine. Poate, nu acum. Poate, nu mâine. Dar va fi. Oricât de grele ar fi zilele, noaptea tot vine pentru a te lăsa să te odihneşti. Şi oricât de întunecate ar fi nopţile, tot va răsări soarele. Aşa că ai încredere. 

                           Dacă trebuie să rămână lângă tine, va rămâne. Dacă vrea să plece, va pleca, nu contează că nu are motive. Atunci când Dumnezeu vrea să scoată oamenii nepotriviţi din viaţa ta, nu te împotrivi. Iar atunci când îi aduce pe cei potriviţi în sufletul tău, încearcă să nu le închizi uşile din cauză că suferi după ceilalţi.

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts