Dacă te costă fericirea, cât de departe ai fi dispus să mergi pentru bani?

                         Problema e că toți investesc timp și resurse pentru a ajunge cât mai sus, pentru a le demonstra celorlalți că pot, pentru a-și cumpăra mașini mai puternice și pentru a cumpăra atenție, căci dragostea, din păcate pentru unii și din fericire pentru alții nu se poate cumpăra. Și nu e nimic rău în a-ți dori mai mult, cu toții ne dorim să ne fie mai bine, dar uneori vrem prea mult, iar diferența dintre mult și prea mult, uneori ne costă fericirea. 

                         Uităm să ne bucurăm din puțin, din lucruri mărunte și gesturi care nu se vor a fi mari. Uităm să ne oferim timp nouă înșine pentru a ne odihni, pentru a ne liniști sau pentru a face lucruri care ne aduc zâmbetul pe buze. Nu avem timp să ne oprim și să privim cerul, nu avem timp să ieșim la plimbări pentru a ne limpezi gândurile, nu avem timp de petrecut cu oamenii dragi. Și suntem fericiți așa?

                         Dacă te costă fericirea, cât de departe ai fi dispus să mergi pentru bani? Și să nu îmi spui că pe unii banii îi fac fericiți. Eu nu cred. Sunt femei, la fel cum sunt și bărbați, care își vând atenția și prezența, uneori tinerețea și frumusețea pentru bani, vacanțe luxoase și haine scumpe. Iar atunci pe moment nu îi doare nimic, atunci pe moment cred că sunt fericiți și împliniți și că merită. Dar va veni un moment în care vor privi în spate și își vor da seama că au vândut singurul lucru pe care nu îl vor putea recăpăta înapoi, timpul. Deci, merită?

                         Cât te va costa să îți iei câteva zile libere pentru a petrece timp cu tine și cu cei dragi, pentru a-ți hrăni și sufletul, pentru a zâmbi din toată inima și pentru a privi, din când în când, cerul? Probabil nu foarte mult, dacă știi să îți faci ordine în priorități. Și ai grijă ce trebuie să dai în schimbul banilor, uneori nu știm să estimăm valoarea lucrurilor importante pentru suflet. 

Foto: Raul Varzar

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts