Cu cât ai mai mult, cu atât ești mai puțin. 

                       Nimeni nu își dorește ca peste ani, când va fi deja prea târziu pentru a mai întoarce timpul și pentru a mai schimba ceva, să ajungă la concluzia că s-a ales cu o viață trăită doar pe jumătate și că multe potențiale amintiri nu au ajuns niciodată să se materializeze. 

                       Nimeni nu își dorește cu adevărat să ajungă doar să existe, nu să trăiască în adevăratul sens al cuvântului. Dar se întâmplă. Și unii oameni ajung să își fie chiar și lor înșiși prea puțin, insuficienți. Și doar când se întâmplă asta realizează că de fapt au pierdut mai mult decât credeau că au câștigat. 

                       Cu cât ai mai mult, cu atât ești mai puțin, dacă lași banii și lucrurile materiale să însemne mai mult decât sentimentele frumoase și oamenii care ți le oferă. Dacă amâni momente și emoții crezând că le poți recupera mai târziu, mereu mai târziu. Dacă pui toate astea mai presus de fericirea ta și cea a oamenilor pe care îi iubești. 

                       Cu cât ai mai mult, cu atât ești mai puțin, și, fără să vrem, poate că trecem cu toții pentru o vreme prin asta. Cu toții ajungem la un moment dat să fim mai puțin decât am putea fi de dragul de a avea mai mult. Dar e greșit. Numai că unii își dau seama repede, alții niciodată. 

                       Nu îți vinde atingerile, prezența și timpul în încercarea de a-ți vinde iubirea pentru că iubirea nu poate fi cumpărată și în consecință nici vândută. Nu renunța la amintiri și momente, la zâmbete și fericire de dragul banilor și al înaintării pe scara socială. Nu lăsa ceva superficial să înlocuiască ceva profund. Și să nu pretinzi niciodată că golurile lăsate de oameni sau sentimente netrăite, de regrete și dezamăgiri pot fi umplute cu obiecte. Pentru că nu pot fi. 

                       Poți să crezi ce vrei, dar dacă te costă fericirea și acel sentiment că într-adevăr trăiești, atunci nu merită, oricât de important ai crede că e. 

Foto: A L L E F . V I N I C I U S Δ

 

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts