Când laşi o femeie să-şi ducă singură poverile sufletului, deşi ai putea să o ajuţi, ea realizează că se poate descurca şi aşa pentru că asta face. Se descurcă singură, e puternică singură, îşi duce luptele singură şi le mai duce şi pe ale voastre tot singură.

                                    Ştii cum e? Ei îi pasă prea mult, ţie îţi pasă prea puţin. Ea îşi pierde nopţile întrebându-se, gândindu-se şi încercând să rezolve de una singură tot ce nu mai funcţionează între voi, iar tu îţi pierzi nopţile… Tu nu le pierzi. Tu le dormi. Pentru că nu îţi pasă ce nu merge. De fapt, tu nici măcar nu observi ce nu mai merge. Pentru tine totul e perfect şi ştim amândoi de ce. Vezi tu, o femeie simte înaintea bărbatului când lucrurile încep să se clatine. Femeile nu cred că problemele se rezolvă de la sine şi nu le tratează niciodată cu indiferenţă, dar bărbaţii…

                                  Ea se întreabă, aşteaptă, pleacă, iar apoi găseşte răspunsurile pe care el i le-ar fi putu da… El nu se întreabă nimic, nu aşteaptă nimic, rămâne în urmă şi abia atunci aude întrebările la care nu mai are rost să răspundă.

                                 O femeie nu o pierzi într-o zi, într-o săptămână… O femeie o pierzi în timp, mult timp, iar după ce ai pierdut-o te întrebi de ce. Doar nu e indiferenţa un motiv de distanţare, nu? Este? Da ! Când laşi o femeie să-şi ducă singură poverile sufletului, deşi ai putea să o ajuţi, ea realizează că se poate descurca şi aşa pentru că asta face. Se descurcă singură, e puternică singură, îşi duce luptele singură şi le mai duce şi pe ale voastre tot singură. Acea femeie oboseşte la un moment dat. Nu le poate duce singură pe toate… Şi renunţă la singurele lupte pe care le poate încheia, la ale voastre.

                                Să nu laşi niciodată o femeie să fie singură atunci când are nevoie de tine pentru că o vei obliga să se îndepărteze de tine. Va prefera să fie singură pe cont propriu, nu singură în doi. Să nu laşi niciodată o femeie să realizeze că poate trăi fără tine, dar s-o laşi mereu să vadă că tu o poţi ajuta să trăiască mai frumos, mai fericită şi mai liniştită.

                               Asta să ştii… Când laşi o femeie să-şi ducă singură poverile sufletului, deşi ai putea să o ajuţi, ea realizează că se poate descurca şi aşa pentru că asta face. Se descurcă singură, e puternică singură, îşi duce luptele singură şi le mai duce şi pe ale voastre tot singură.

Foto: We Heart It

large (3)

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

  • Foarte adevarat! Lupti de una singura, te chinui si ti-e greu, dar devii cu fiecare pas mai puternica. Si-apoi realizezi ca ti-e mai bine singura decat in doi. La ce-ti trebuie un partener care nu e nici macar bun de „animal de companie”? Singuratate in doi, griji pentru doi, la ce bun? Ca el s-o duca bine, sa aiba cine-l ingriji? Tu stii cand trebuie sa-i cumperi sosete, cate camasi sunt pe cuier si cate in cosul de rufe, cand trebuie sa-l iei de mana ca pe un copil sa-l duci la medic, stii tot ce-i trebuie. Si el nu stie macar ce numar porti la pantofi. Nu mai zic ca nu stie cate perechi de pantofi ai, daca iti mai trebuie si daca ai cu ce sa-ti cumperi. Nu stie care a fost ultima factura, nici ce suma trebuia platita. Doar ti-a dat cardul, nu? Nici macar nu stie daca banii de pe card au ajuns. Si atunci realizezi ca, fara el, ti-ar fi mai usor. Si te intrebi daca merita sa-l tot „duci in spate”, fara macar sa primesti un „multumesc”.

  • COMMENTS (191)

    1. Carmen 04th august 2016 at 13:50 -

      Foarte adevarat! Lupti de una singura, te chinui si ti-e greu, dar devii cu fiecare pas mai puternica. Si-apoi realizezi ca ti-e mai bine singura decat in doi. La ce-ti trebuie un partener care nu e nici macar bun de „animal de companie”? Singuratate in doi, griji pentru doi, la ce bun? Ca el s-o duca bine, sa aiba cine-l ingriji? Tu stii cand trebuie sa-i cumperi sosete, cate camasi sunt pe cuier si cate in cosul de rufe, cand trebuie sa-l iei de mana ca pe un copil sa-l duci la medic, stii tot ce-i trebuie. Si el nu stie macar ce numar porti la pantofi. Nu mai zic ca nu stie cate perechi de pantofi ai, daca iti mai trebuie si daca ai cu ce sa-ti cumperi. Nu stie care a fost ultima factura, nici ce suma trebuia platita. Doar ti-a dat cardul, nu? Nici macar nu stie daca banii de pe card au ajuns. Si atunci realizezi ca, fara el, ti-ar fi mai usor. Si te intrebi daca merita sa-l tot „duci in spate”, fara macar sa primesti un „multumesc”.

      Reply
    2. Kate 09th august 2015 at 17:51 -

      Cat de adevarat!

      Reply

    Leave a Reply