Ca de la femeie la bărbat… Eu sunt fericită.

                               Şi chiar nu ştiu dacă are rost să îţi spun şi să îţi explic atâtea lucruri şi trăiri care mă încearcă pentru că tu oricum nu vrei să le afli sensul, nu vrei să le înţelegi, iar dacă ai vrea nu ai putea, aşa că…

                              De ce sunteţi voi, bărbaţii, atât de superficiali şi indeferenţi uneori, iar alteori vă comportaţi de parcă vouă vă pasă în fiecare clipă din zi şi din noapte?  Priveşte-o pe femeie aceea pe care ai lăsat-o în urmă atunci şi a suferit mult timp după tine, iar ţie nu ţi-a păsat. Ea a ars toate fotografiile, dar i-au rămas amintirile în suflet, în timp ce tu îţi vedeai liniştit de drum. Ea a încercat să îşi înece amarul în lacrimi, dar amarul ei plutea agăţat de amintirile pe care nu a reuşit să le ardă, iar tu… Mergeai în continuare mai departe…

                            Ai stins focul iubirii dintr-o inimă şi ai lăsat în locul lui jarul unui dor de care ai scăpa şi tu cu greu… Dacă l-ai fi avut vreodată…

                              Dar ştii ce? Vine o vreme, mai devreme sau mai târziu, în care fiecare primeşte ceea ce merită. Acolo unde a ars focul iubirii, deşi a fost stins, va mai arde încă o dată, dar acolo unde nu există nimic în măsură să întreţină o flacără vie, nici praful nu se alege.

                             Şi cum spuneam, tu vei continua să mergi mai departe, dar te întreb un lucru, către ce mergi? Ai lăsat iubirea în spate după ce ai călcat-o în picioare, iar fericirea era pe undeva prin aceeaşi inimă în care se afla şi iubirea… Către ce mergi? Nu crezi şi tu că cel mai important lucru în viaţa unui om este să fie fericit? Nu crezi?… Tu continuă să mergi mai departe…

                            Ea a aşteptat să se stingă  şi dorul, abia atunci a ştiut că poate merge mai departe, iar spre deosebire de tine ea ştia şi către ce se îndreaptă… Ştia că se îndreaptă către cineva… 

                           Acum… Tu ai realizat mult prea târziu că ai nevoie de lucruri pe care le-ai abandonat crezând că le vei găsi oriunde. Tu ai realizat prea târziu că acele lucruri nu se găsesc oriunde mai ales dacă eşti unul dintre cei care nu apreciază niciodată ceea ce au… În braţe…

                         Ea va fi fericită. Poate vei fi şi tu, dar mai întâi de asta va trebui să înveţi ceea ce ea ştia deja, apoi trebuie să găseşti acea femeie care poate aprinde o iubire într-un suflet ca al tău… Ea va fi fericită…Eu sunt fericită…

Foto: We Heart It

tumblr_me9oy52etX1rd5lhwo1_400

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

  • Intotdeauna barbatii nu sunt capabili sa inteleaga. Las’ ca intelegeti voi si pentru noi. Intelegeti mult mai bine cand exista o masina „bengoasa”, o viluta si un cont gras in banca. Daca „zmeul” e si pe-aproape de-a da coltul, cu atat mai bine. Doar voi stiti ce-i iubirea mai ales cand intoarceti dosul doar de dragul de-a schimba prostul; poate-o fi mai bun „noul” care, musai, trebuie sa fie „viitorul”. Iti multumesc, Dama de trefla, ca m-ai readus la viata. Inainte de-a incepe sa-ti citesc blogul cautam sa-i gasesc circumstante atenuante. Da, pana azi, pana cand ti-am citit „Sunt fericita”. Normal. Doamne, cat de prost am putut fii sa cred ca, poate, si ea sufera, la fel ca si mine. Pe dracu’, pe ea o doare-n (win)dos. N-a durut-o niciodata. Doar eu asa am crezut, asa mi-am creat imaginea despre EA. Da, ea e fericita pentru ca simte ca „a iesit deasupra”. Imi spunea candva ca viata poate incepe la 40 de ani. Si am crezut-o. Si am sperat sa fie asa. Dar n-a fost asa. Ea crede ca acum, pentru ea, e un nou inceput. Doar crede. Nu mai exista un fraier care s-o iubeasca cum am iubit=o eu. Cu siguranta ca-si va da seama de asta, atata doar ca va fi prea tarziu. Nu pentru ea, nu pentru mine ci pentru noi. Acum, judecand la rece (sau, ma rog, la caldut) imi dau seama ca totul a fost, iar, o minciuna. „Sunt fericita” suna frumos dar, gandindu-ma cat de usor o spuneti …. In urma a ceea ce ai scris azi pe blogul tau am incetat sa-i mai caut scuze. A plecat pentru ca asta dorea, o schimbare. Nu stiu daca-ti citeste toate articolele (ti-e fana pe Facebook). Daca il citeste pe cel de azi, cred ca jubileaza:e fericita si ea e cea care a invins. De parca in dragoste ar exista invingatori sau invinsi. Dar de unde dragoste? Da, asa e, ea a invins. Sa fii fericita, atat cat poti tu intelege fericirea!

  • Ştiţi, de multe ori le-am luat apărarea bărbaţilor pentru că anumite aspecte ale vieţii mele m-au obligat să intru în contact cu oameni care suferă şi pot spune că bărbaţii sunt ,,persecutaţi” din această privinţă doar pentru că cei care suferă sunt într-un număr înmiit mai mic decât cel al femeilor care suferă(din dragoste), însă pot spune şi că suferinţa unui bărbat este mai sinceră şi mai profundă decât cea a unei femei. Sunt anumite trăiri, sentimente pe care mi-e imposibil să le transmit de cealaltă parte, încerc de multe ori şi câteodată reuşesc, dar câteodată nu. Eu nu îmi doresc să pornesc un război între bărbaţi şi femei pentru că ghiciţi ce? Toţi suntem oameni şi funcţionăm după aceleaşi principii atât fizic cât şi psihico-afectiv. Dacă a plecat, înseamnă că a plecat pentru că îi lipsea ceva, sau nu era fericită, sau nu ştiu, un motiv trebuie să fi existat şi sincer mă bucur că articolul meu v-a trezit la realitate şi v-a făcut să realizaţi că nu se mai merită să suferiţi dacă ea este fericită. Nu spun că toţi bărbaţii sunt mitocani sau misogini sau mai ştiu eu cum, aşa că vă rog nu mai aduceţi vorba pe blogul meu despre femeile uşoare sau cum le numesc eu ,,de consum” pentru că pe mine mă dezgustă ideea de a trece prin paturile a zeci de bărbaţi pentru lucruri materiale sau pentru simpla plăcere fizică. O femeie care se respectă apreciază alte calităţi la un bărbat. A şi… ,,Sunt fericită” numai eu ştiu cât de greu mi-a fost să pot spune iarăşi! 😉

  • COMMENTS (2)

    1. Vasile Liviu SIRBU 21st iulie 2015 at 19:37 -

      Intotdeauna barbatii nu sunt capabili sa inteleaga. Las’ ca intelegeti voi si pentru noi. Intelegeti mult mai bine cand exista o masina „bengoasa”, o viluta si un cont gras in banca. Daca „zmeul” e si pe-aproape de-a da coltul, cu atat mai bine. Doar voi stiti ce-i iubirea mai ales cand intoarceti dosul doar de dragul de-a schimba prostul; poate-o fi mai bun „noul” care, musai, trebuie sa fie „viitorul”. Iti multumesc, Dama de trefla, ca m-ai readus la viata. Inainte de-a incepe sa-ti citesc blogul cautam sa-i gasesc circumstante atenuante. Da, pana azi, pana cand ti-am citit „Sunt fericita”. Normal. Doamne, cat de prost am putut fii sa cred ca, poate, si ea sufera, la fel ca si mine. Pe dracu’, pe ea o doare-n (win)dos. N-a durut-o niciodata. Doar eu asa am crezut, asa mi-am creat imaginea despre EA. Da, ea e fericita pentru ca simte ca „a iesit deasupra”. Imi spunea candva ca viata poate incepe la 40 de ani. Si am crezut-o. Si am sperat sa fie asa. Dar n-a fost asa. Ea crede ca acum, pentru ea, e un nou inceput. Doar crede. Nu mai exista un fraier care s-o iubeasca cum am iubit=o eu. Cu siguranta ca-si va da seama de asta, atata doar ca va fi prea tarziu. Nu pentru ea, nu pentru mine ci pentru noi. Acum, judecand la rece (sau, ma rog, la caldut) imi dau seama ca totul a fost, iar, o minciuna. „Sunt fericita” suna frumos dar, gandindu-ma cat de usor o spuneti …. In urma a ceea ce ai scris azi pe blogul tau am incetat sa-i mai caut scuze. A plecat pentru ca asta dorea, o schimbare. Nu stiu daca-ti citeste toate articolele (ti-e fana pe Facebook). Daca il citeste pe cel de azi, cred ca jubileaza:e fericita si ea e cea care a invins. De parca in dragoste ar exista invingatori sau invinsi. Dar de unde dragoste? Da, asa e, ea a invins. Sa fii fericita, atat cat poti tu intelege fericirea!

      Reply
      • Dama De Trefla 22nd iulie 2015 at 18:06

        Ştiţi, de multe ori le-am luat apărarea bărbaţilor pentru că anumite aspecte ale vieţii mele m-au obligat să intru în contact cu oameni care suferă şi pot spune că bărbaţii sunt ,,persecutaţi” din această privinţă doar pentru că cei care suferă sunt într-un număr înmiit mai mic decât cel al femeilor care suferă(din dragoste), însă pot spune şi că suferinţa unui bărbat este mai sinceră şi mai profundă decât cea a unei femei. Sunt anumite trăiri, sentimente pe care mi-e imposibil să le transmit de cealaltă parte, încerc de multe ori şi câteodată reuşesc, dar câteodată nu. Eu nu îmi doresc să pornesc un război între bărbaţi şi femei pentru că ghiciţi ce? Toţi suntem oameni şi funcţionăm după aceleaşi principii atât fizic cât şi psihico-afectiv. Dacă a plecat, înseamnă că a plecat pentru că îi lipsea ceva, sau nu era fericită, sau nu ştiu, un motiv trebuie să fi existat şi sincer mă bucur că articolul meu v-a trezit la realitate şi v-a făcut să realizaţi că nu se mai merită să suferiţi dacă ea este fericită. Nu spun că toţi bărbaţii sunt mitocani sau misogini sau mai ştiu eu cum, aşa că vă rog nu mai aduceţi vorba pe blogul meu despre femeile uşoare sau cum le numesc eu ,,de consum” pentru că pe mine mă dezgustă ideea de a trece prin paturile a zeci de bărbaţi pentru lucruri materiale sau pentru simpla plăcere fizică. O femeie care se respectă apreciază alte calităţi la un bărbat. A şi… ,,Sunt fericită” numai eu ştiu cât de greu mi-a fost să pot spune iarăşi! 😉

        Reply

    Leave a Reply