-Auzi, azi sunt în grevă!
-În grevă de ce?
-În grevă de tot. Azi nu gătesc, nu spăl vase sau rufe. Azi nu-ţi mai spun cât te iubesc şi nu îţi spun nici măcar că te iubesc.
-Ce ţi-a venit?
-Nimic. Azi sunt în grevă.
-Şi ce vrei să faci azi în afară de asta?
-Nimic… Bine, vreau să fac ceva pentru că nu am de gând să mă plictisesc întreaga zi, dar n-am să-ţi spun ce.
-Şi dacă mi-ai spune, iar eu mi-aş pune mâinile la urechi, ce-ai spune?
-Aş spune că vreau să stau în casă şi să te văd nedumerit.
-Nedumerit de ce anume?
-Ai spus că nu auzi ce spun…
-N-am auzit… Întrebam doar aşa…Fără să fi auzit…
-Aş vrea să te văd nedumerit de toanele mele. Aş vrea să văd cât îţi pasă şi cât mă poţi suporta atunci când sunt insuportabilă.
-Şi ce e aşa de nesuportat la greva ta? Poate eşti obosită şi vrei să iei o pauză să te odihneşti. Să te odihneşti de la a mai face ceva prin casă, de la a iubi şi a purta de grijă. Eşti şi tu om, ai nevoie de odihnă, ai nevoie să ţi se poarte de grijă, nu doar să porţi de grijă tuturor şi mai ales mie.
-Atunci am să ţip. Am să strig şi am să te supăr. Oricine se supără atunci când îi e liniştea perturbată.
-Eu n-am să mă supăr pentru că ţipetele tale îmi vor ajunge în suflet prefăcute în şoapte şi mă vor mângâia.
-Atunci n-am să mai vorbesc cu tine. Te vei simţi jignit, ignorat, indignat şi n-ai să-mi mai vorbeşti nici tu.
-Şi asta vrei? Vrei să nu-ţi mai vorbesc? Bine! N-am să-ţi vorbesc dacă nu îmi vei vorbi. Te voi privi ca pe un portret nepreţuit pe care îl pot privi doar eu. Te voi sorbi din priviri şi nu-mi va păsa cât de lungă va fi aşteptarea asta amorţită atât timp cât o voi trăi cu tine.
-Dar nu vreau asta…
-Atunci ce vrei?
-Vreau să te supăr.
-De ce?
-Ca să ştiu până unde nu trebuie să ajung niciodată.
-Of… Draga mea, de ce nu vrei să înţelegi că atunci când iubeşti nu trebuie să te gândeşti la limite? Vor fi momente în care mă voi supăra pentru că nu mai e cafea, fără să fie vina ta. Şi vor fi momente, ca acesta, în care vei putea face orice fără să mă poţi supăra. Depinde de zi, de moment, de stare, dar asta nu înseamnă că eu nu te iubesc sau că există vreo limită de care nu ai voie să treci. În iubire nu există limite! Şi eu te iubesc, asta să ştii! Te iubesc fără limite sau restricţii.
-Am înţeles… Acum pot să ies din grevă? Vreau să te sărut.

Foto: We Heart It

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

Leave a Reply