Apropo, îmi promisesei că mă vei iubi toată viaţa… De ce nu eşti om de cuvânt?

Of, cât de buni suntem la născocit promisiuni, cât de pricepuţi suntem la creat iluzii, cât de neîntrecuţi suntem la dezamăgit oameni… Fiecare dintre noi, toţi, absolut toţi…

Îţi mai aminteşti, dragul meu, toate acele promisiuni frumoase, toate acele cuvinte fistichii rostite în chip de şoapte în toiul nopţii? Eu mi le amintesc pe toate. Le am în suflet silabă cu silabă, sunet cu sunet. Le-am strâns la piept atât de tare încât mi-au rămas în suflet. Au rămas doar cuvinte. N-au devenit niciodată fapte. Şi nici nu vor deveni… Cel puţin nu din partea ta. Doar ca să ştii, nu dor. La început au durut foarte tare, dar acum îmi trezesc zâmbete, îmi amintesc cât de naivă eram când iubeam.

Apropo, îmi promisesei că mă vei iubi toată viaţa… De ce nu eşti om de cuvânt?…

Foto: We Heart It

large (70)

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts

Leave a Reply