Am învăţat să iert atât de mult încât aproape uitasem cum e să primeşti iubire.

                                   Uneori suntem nevoiţi să iertăm atât de mult încât uităm cum mai e să iubim şi, mai ales, să primim iubire. Unii oamenii ne rănesc atât de des încât nu îşi dau seama că ar trebui să mai ofere şi dragoste, gesturi simple pline de căldură şi atenţie.

                                   Ştii, acolo unde trebuie să ierţi mai mult decât să iubeşti şi să fii fericită, deja nu prea mai ai ce să cauţi. Într-un suflet în care nu poţi găsi iubire, alinare, înţelegere, dăruire şi respect, nu mai ai ce să cauţi. Trebuie să ierţi o dată pentru că fiecare merită să fie iertat atunci când greşeşte. Toţi greşim. Poate, trebuie să ierţi şi a doua oară, unii nu se învaţă minte prea uşor şi sunt naivi. Dar nu trebuie să ierţi şi a treia oară… Înseamnă că omul de lângă tine deja profită de iubirea ta şi nu are de gând să îşi înveţe lecţiile prea uşor. 

                                   Eu… Am învăţat să iert atât de mult încât aproape uitasem cum e să primeşti iubire. Am iertat atât de mult încât cel de lângă mine începuse să creadă că iertarea mea i se cuvine. Am iertat atât de mult încât fiecare iertare nu mai venea către sufletul meu ca o eliberare, ci ca o povară grea pe care trebuia să o port. 

                                   Dacă omul de lângă tine îţi cere iertare în loc să îţi ceară iubire sau să îi zâmbeşti, dacă, în loc să îţi aşeze zâmbete pe faţă, îţi pune lacrimi în priviri, atunci acel om nu te iubeşte atât de mult pe cât pretinde că o face, atât de mult pe cât ai vrea să o facă. Atunci când iubeşti, nu răneşti. Iubeşti şi punct. Faci tot posibilul ca omul drag să fie fericit. Faci tot posibilul ca tu să îl faci pe acel om fericit. 

Foto: We Heart It

Tu ai citit cartile scrise de mine?

Dama De Trefla

Femeia, ca oricare alt om, este jumătate trup şi jumătate suflet… Însă sufletul ei este prea mare pentru a putea fi cuprins în ,,jumătate”.

Other posts